O sa scriu despre mine, de la maduva spinarii pana unde oi ajunge in cele din urma, fiindca atrage. Inregistrez scaderi radicale,clare si vizibile il lungimea articolelor si asta nu da bine, pare ca incep sa trandavesc in uitare, sa imi privesc alene picioarele intinse pe birou in timp ce joc solitaire, iar asta nu atrage. Totusi e adevarul si se spune ca adevarul incanta, deci atrage.
Nici poetilor nu le sta bine cand isi repeta cuvintele cu doar ei stiu ce scop, se zice ca-s nebuni, dementi, smintiti, ca vorbesc prea-n pilde. Adevarul, dupa cum il mentionam mai sus, adevarul meu ar fi ca sunt si ei oameni ce trebuie sa li se adereseze tot oamenilor spre ai intelege (obictele nu te asculta, am incercat sa le injosesc cu vorbe, insa nu au actionat). Si cu scopul acesta de a nu li se interpreta vorbele, poetii le repetau pana cuiva ii ramanea esentialul in gand.
Esentialul este ca-mi asum vina pentru tot ce nu-ti este pe plac in ceea ce vezi aici. Si daca te-a linistit gandul acesta, atunci tot linistitor va fi si restul pentru ca orice ar fi, doar gandul o sa ti-l dau, iar pe acesta poti sa-l pastrezi. Dupa ce-ti creste iarba in gradina poti sa-l uiti. Nu doresc interpretare, asta a fost exact ce am vrut sa scriu si nimic mai mult. Urasc rastalmacirea asta de care toti se cred in stare aproape la fel de mult cum ii urasc pe cei ce ma judeca, oamenii nu trebuie sa judece, iar asta am judecat-o chiar acum.
Nu are nici un sens ce spun, nici o continuitate, nici o logica, ori vreo noina sau sens. Nu are nimic ce te-ar putea interesa sau ceva ce sa le povestesti amicilor de tigara. O fi avand ceva ce trebuie interpretat in cele din urma. Nu conteaza daca nu-ti convine timpul pierdut pana acum, imi asum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu